De ce… (rant)

Se gasesc in lumea asta oameni care parcurg asa distante mari, doar pentru a face remarci profund scremute despre alti oameni, pe care in general nu-i cunosc. Cam general? Atunci, de ce exista babutele astea, care dupa minute de pre/cur/post analiza, iti adreseaza… critici din mai nimic si sunt vocale in acest lucru. Nu stiu, ocararea asta pe camp deschis… de unde atata pasiune pentru asta? Contextul fu autobuzul, victima eu, inculpatul, babuta X. X dupa minute de analiza, gasise cu cuvine sa ne spuna, nu numai mie, ci si calatoriilor autobuzului se pare, sa-mi ridic pantalonii. Motivatia? (sa facem pe detectivii)

Ba, de pozitionare? Nu toti pantalonii se poarta trasi pana la buric. In plus, e o problema de opinie a celui care-si poarta pantalonii cum s-i poarta. Cat timp pantalonii, in ansamblul imbracamintii… savarsesc cu succes rolul de acoperamant al celor necesitand acoperire, nu vad problema. Desigur, sunt anumiti… invarianti ai bunului simt ce trebuie respectati. De exemplu, turul la podea… sau la gat… nu pushca. Insa invariantii astia nu sunt stabiliti microscopal dupa pareriile swiss precise ale unor persoane. Aceste pareri ar fi bine sa ramana… “confined” in spatiul de memorie al acestor persoane.

Sau de acoperamant ineficient? (aka se vad chilotii) Ba, cum ajunsei acasa, ba, facui screening masiv asupra spatiului stariilor posibile. Ori baba era din ”Sniper Elite” ori nu exista… portita (baring XRay vision) catre chilotii de-atunci purtati (care erau cool, BTW). Tricoul era din ala, genul meu, XXXXL, just how I like it. In plus, si ce daca se vad… ramele chilotiilor. Wouldn’t have been the first or the last person to have part of his/her undies exposed. Insa desigur, a person was on a mission on that morning.

Acum, 2 chestii. Admit ca… ba, sunt faptasul unor indecente, no doubt about it. Shlitz deschis, cateodata pantalonii imi pica… Who knows, poate baba ma cunostea si astfel si-a gasit prada. De asemenea, ba, sunt total pentru critica pozitiva UTILA. Adik, de exemplu, cand vezi smoker-ul care-si arunca floricica, sau cum se numeste, pe drum liber, pai ala merita niste tipete la urechi. E destul de rau ca dauneaza prin fumul degajat (chiar azi citi-i ca treaba-i chiar serioasa, cam 15% din cancer pulmonar este provocat de third party smoking), insa ba, macar ai decenta sa uzitezi de-un apropiat/in drum container pentru eliberarea de “bagaje”. La fel, critica catre magazinaria deschisa (shlitz). E remarca total ok. Insa hai sa nu facem remarca din orice. Hai sa nu criticam graduatul ca nu si-a adus papionul, to go along with his shirt and tie. Sunt chestii total subiective, total relative la… person perspective. Si daca astfel de remarci sunt facute, atunci macar sa fie… eye to eye, person to person, nu intr-o oratorie pentru tot natul din jur.

Am dat  de-un sistem de analogii intr-o vreme, conform caruia, barbatul – vin rosu, se imbunatateste in timp, femeia – vin alb, se inacreste in timp. Acum, eu-s o fiinta rationala first, proud (-ish) man second. Deci n-am cum sa cad de-acord cu acest sistem de valori. Cam toti ne imbunatatim… acrim la fel. Insa se pare ca exista setul asta restrans ce-i drept, de babe, care pe langa inacrire, incep a emana si un iz al inacririi. And I just don’t understand it. Inca odata, cand critica-i buna, utila, all’s OK. Dar chestii asa trase de par, spuse cu voce tare….  Parerea mea, totul survine din eterna paralela a timpurilor “bune” din trecut, pe care aceste persoane il traiau, contrastate cu “degringolada” prezentului. World evolves… “ladies”. Deal with it. Stop bashing us for frkn nothing!

~ prin Paul Fiterau pe iulie 27, 2011.